Claudiu Popa este doctor în drept privat și științe penale, specialist în drept penal și avocat.
Claudiu Popa și-a început cariera în 2010 la Parchetul din Quebec, Canada (Directeur des poursuites criminelles et pénales) și apoi a lucrat în practică privată, în Canada și în Europa, precum și în învățământul universitar și în cercetare academică.
Pasiunea sa pentru drept l-a făcut să adopte o practică diversificată, axată în principal pe dreptul penal, dar și pe domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, pe răspunderea civilă și pe dreptul contractual, pe securitate cibernetică și criminalitate informatică, precum şi pe dreptul muncii.
Claudiu Popa a predat la Facultatea de drept de la Universitatea din Sherbrooke din 2012 până în 2024. Acesta a dezvoltat de-a lungul anilor o abordare pedagocică empatică și profesională, punând studenții în prim plan. Convins că încadrarea individualizată a studenților și adaptarea metodelor pedagogice la nevoile fiecăruia sunt unele dintre ingredientele cele mai esențiale, dar și dintre cele mai inaccesibile pentru studenți, av. Popa își propune să facă mai mult decât să transmită cunoștințe : să fie mentor pentru studenții săi.
Între 2014 și 2016, av. Popa a efectuat cercetări științifice în cadrul masteratului său în drept penal la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke, intitulat „Construirea socială a infracțiunii : Cazul prostituției în Canada”.
Între 2017 și 2024, av. Popa a efectuat cercetări științifice la Facultatea de drept a Universității din Sherbrooke și la Facultatea de drept și știință politică a Universității din Bordeaux (Institutul de științe criminale și de justiție), în cadrul a două doctorate în drept. Teza sa de doctorat „ Colectarea de probă și ancheta de stat în epoca ecosistemului ‘poliție, servicii de informații, corporații private’. În căutarea unei protecții a drepturilor fundamentale ale omului“, a fost susținută cu succes pe 18 decembrie 2024.
Av. Claudiu Popa susține teza de doctorat cu succes. Credit foto : Jessica Garneau
EDUCAȚIE JURIDICĂ
Seria : Decodarea dreptului criminal și penal canadian
Se spune adesea că dreptul penal canadian este dificil de înțeles. Într-adevăr. Nu există fum fără foc, și mulți studenți la drept pot confirma acest lucru.
Cu toate acestea, dacă decodați limbajul juridic al dreptului penal și structura sa caracteristică, acesta devine mult mai ușor de descifrat.
Seria de articole „Decodarea dreptului criminal și penal canadian” își propune să transforme un lucru greu de înțeles într-unul accesibil.
Seria se dorește a fi un instrument didactic simplificat, un rezumat care poate fi util studenților la drept și la barou, studenților la criminologie, sociologie și politică, precum și publicului larg, în scopuri educative și informative.
Scrisă într-un limbaj simplu, această serie de articole poate servi de asemenea ca punct de plecare pentru profesioniștii din domeniul juridic internațional care doresc să se familiarizeze rapid cu dreptul criminal și penal canadian.
Pentru a consulta seria completă (versiunea în română disponibilă în curând ) :
Seria : Un ecosistem de colectare de probă
Simbioza tehnico-juridică, digitalizarea și ecosistemul „poliție - servicii de informații - corporații private” au schimbat fața noțiunii de „anchetă” și „strângere de probe”.
În general, autoritățile devin din ce în ce mai puternice și există un risc tot mai mare ca acestea să facă abuz de putere, în timp ce drepturile fundamentale, libertățile individuale și alte protecții regresează.
Seria explorează această dinamică:
Spy, baby, spy: Cum încearcă guvernul canadian al lui Mark Carney să conturneze decizia Bykovets a Curții Supreme a Canadei (2024) pe ușa din dos, prin proiectul de lege C-2 (2025)
Centrul de securitate al telecomunicațiilor din Canada (CST) declarat „recalcitrant”
Pentru a consulta seria completă :
Seria : Partea sumbră a identității digitale
De mai mulți ani, diverși actori publici și privați promovează activ crearea și punerea în aplicare a ceea ce ei numesc „identitate digitală”.
Unii dintre acești actori încearcă, esențialmente, să fuzioneze identitatea juridică tradițională a unei persoane (nume, prenume, loc de naștere etc.) cu identitatea biologică (aspecte genetice, istoric medical etc.) și identitatea comportamentală (analogică și digitală).
Despre ce este vorba?
„Identitatea digitală” în concepția guvernelor din Canada și din Quebec
Tentative de a face „identitatea digitală” atrăgătoare, dacă nu justificată sau cel puțin necesară (?)
Proiectul de lege 82 (2024) : Un proiect de lege privind identitatea digitală națională în Quebec, aspru criticat
Utilizarea „identității digitale” împotriva propriei persoane: riscuri de instrumentalizare și consecințe ale identității digitale în dreptul criminal și penal
Noțiunea de „identitate digitală”, incompatibilă cu noțiunea de „societate liberă”
Guvernul din Quebec suspendă proiectul de „identitate digitală”
Pentru a consulta seria completă :
(disponibilă în curând)
Seria : Banul digital c. Banul în numerar
În paralel cu dezvoltarea infrastructurii digitale necesare pentru implementarea „identității digitale”, actori publici și privați iau măsuri concertate pentru a facilita adoptarea unei „monede digitale”, controlată nu de individ, ci de o entitate externă (bancă centrală sau stat).
Individul, controlat la microtranzacție.
Aceste demersuri sunt însoțite de măsuri menite să reducă importanța numerarului, să descurajeze utilizarea acestuia sau să facă utilizarea sa cât mai oneroasă posibil, multiplicând în același timp pretextele pentru a crea infracțiuni legate de utilizarea acestuia :
Deținerea unei sume de 2 000$ sau mai mult în numerar, prezumată a fi produsul unor activități ilegale în temeiul unei legi adoptate în Quebec. Autorul legii : Simon Jolin-Barrette (proiect de lege 54, 2024)
Pentru a consulta seria completă :
Expertiză dezvoltată în cadrul cercetării doctorale
Rezumat de teză : « Dopajul digital al investigațiilor polițienești din ultimii 20 de ani pare să fie supraalimentat de strângerea de probe realizată în cadrul unei simbioze tehnojuridice. Această simbioză este susținută de dreptul civil contractual, de legile privind protecția datelor cu caracter personal (care par să ofere mai degrabă mecanisme pentru comunicarea probelor decât pentru limitarea acesteia), de către corporațiile private care participă tot mai mult la anchetele penale ale statului, de utilizarea ca probă a datelor cu caracter personal ale căror consimțământ la originea obținerii lor ridică serioase semne de întrebare cu privire la natura liberă și informată a acestora, de probele obținute prin contract, cât și prin constrângere sau furnizate în situații de necesitate, și prin participarea din ce în ce mai frecventă a serviciilor de informații în investigațiile poliției, cât și prin utilizarea acordurilor internaționale pentru schimbul de informații. În fața acestei creșteri a puterilor statului și a instrumentelor lor de investigație, drepturile fundamentale ale individului sunt puse la încercare. În acest context, în era tehnologiei digitale omniprezente, teza cercetează o protecție corelativă a drepturilor fundamentale ale individului. »
Teza dezvăluie amploarea supravegherii în masă în Canada și Franța. Combinând dreptul penal cu dreptul civil, teza evidențiază rolul sporit al serviciilor de spionaj și al corporațiilor private în această abordare condusă de stat a supravegherii digitale, a colectării probelor de către forțele de poliție și a controlului populației.
Mai multe detalii despre teza de doctorat aici :